Propunerile politicienilor romani: interzis sa circuli cu bicicleta pana la 16 ani

Comisia juridică și Comisia pentru apărare și ordine publică a Camerei Deputaților au introdus recent, într-un proiect de lege, ce nici nu viza de fapt bicicliștii, o serie de restricții și interdicții șocante la adresa acestora, unice pe continentul european, în gravă discordanță atât cu unele reforme adoptate sau în curs de adoptare pe plan național, cât și cu politicile publice la nivel european de promovare a mobilității sustenabile și a sănătății publice prin încurajarea utilizării bicicletei în scop de transport, recreativ, turistic sau sportiv.

Cele trei prevederi aberante sunt:

– circulația cu bicicleta să fie interzisă în România oricărei persoane care nu a împlinit 16 ani, fără nici o excepție;

– bicicletele să fie obligate să circule și ziua în amiaza mare, pe timp însorit, cu far aprins spre față și lumină roșie aprinsă orientată spre spate;

– toți bicicliștii să fie obligați să poarte oriunde, tot timpul, cască specială de protecție.

Propunerile acestea contravin politicilor publice și legislației naționale recente în domeniul mobilității sustenabile și măsurilor legislative specifice, chiar dacă încă timide, adoptate de România în ultimii ani în aceeași direcție de promovare a utilizării bicicletei. Astfel, ele sunt în contradicție cu Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă și alte ținte și jaloane PNRR, precum pilonul I (Tranziția verde), Pilonul IV (Coeziune economică, socială și teritorială), Componenta C10 – Fondul local, dar și cu Planul de acțiune pentru orașe verzi (program al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD în derulare în orașe precum Craiova, Iași, Mediaș, Timișoara, cărora li s-a alăturat de curând Bucureștiul).

Nu este vorba doar de discordanța cu stategii și planuri pe termen lung, ci cu unele contractate și în curs de implementare, ci înseamnă în concret, de exemplu, sutele de milioane de euro din PNRR provenite de la UE și alocate pentru realizarea de mii de km piste și trasee velo în mare parte din județele țării, finanțările din Fondul pentru Mediu pentru infrastucturi biciclistice, fondurile cu aceeași destinație din programele de dezvoltare regională respectiv cele INTERREG (având ca autoritate de management Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației).

Amendamentele propuse sunt discordante și cu adoptarea de către Parlament în 2020 a cadrului normativ pentru parcări publice pentru biciclete, în 2022 pentru drumurile pentru cicliști, de către Guvern în 2022 a celui pentru semnalizarea și omologarea traseelor cicloturistice și integrarea României în rețeaua EuroVelo, de către MDLPA a celui de înființare a Centrului Național de Coordonare Velo și pregătirii normativelor privind proiectarea și realizarea de infractructuri velo.

Politicile europene cu care este discordantă abordarea din aceste amendamente propuse sunt reflectate, printre altele, și de Rezoluția Parlamentului European privind promovarea bicicletei, adoptată în 16 februarie 2023, de Declarația Europeană privind promovarea bicicletei, adoptată de Comisia Europeană în 4 octombrie 2023 și de Master-planul paneuropean de promovare a bicicletei, adoptat de cele 54 de țări membre ale Comisiei ONU pentru Europa (UNECE) la 18 mai 2021.

Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaților și acceptate de Comisia pentru apărare și ordine publică au fost promovate în mod neconstituțional din punct de vedere al procedurilor parlamentare (încălcând principul bicameralismului), nu au la bază vreun document de fundamentare și nu au beneficiat de consultările și avizele obligatorii pentru propunerile legislative.

Efectele adoptării amendamentelor ar fi, printre altele, o scădere masivă a numărului de utilizatori ai bicicletei. O cauză va fi efectul indirect al portretizării ei ca vehicul periculos pentru viața și sănătatea utilizatorilor (din moment ce se impune în toate cazurile utilizare de echipament special de protecție și lumini de avertizare diurnă – deși în nici o țară de pe continentul european nu se impune așa ceva la biciclete). O altă cauză va fi efectul direct al obligării unor milioane de persoane să achiziționeze ”peste noapte” echipament special de protecție, ceea ce va fi tehnic imposibil pentru o perioadă apreciabilă de timp, dincolo de creșterea în acest fel a costurilor și reducerea comodității prin obligarea să poarte tot tipul la ei bicicliștii echipamente speciale de protecție, neputând fi lăsate pe bicicleta parcată. Mai mult, va fi efectul direct definitiv prin interzicerea utilizării bicicletei de către întregi categorii de vârstă, contrar angajamentelor statului român de promovare a mobilității sustenabile și de combatere a sedentarismului. Un impact specific suplimentar negativ va fi în mediul rural, unde se adăugă astfel o cauză suplimentară de abandon școlar și creșterea riscurilor prin forțarea adolescenților de 14-16 ani să recurgă la autostop din moment ce li se interzice circulația cu bicicleta.

Apelăm la membrii din Comisia pentru industrii şi servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură să nu accepte, în raportul comun către plenul Camerei Deputaților, propunerile de la punctele 8-10 din anexa la raportul preliminar al Comisiei juridice și din raportul preliminar al Comisiei pentru apărare.

Dacă totuși acel raport va fi adoptat în forma propusă de Comisia juridică și Comisia pentru apărare, apelăm la plenul Camerei Deputaților să nu adopte proiectul de lege într-o asemenea formă ci să îl retrimită la comisii pentru reanalizarea acelor texte propuse, altfel se va ajunge oricum aproape sigur la retrimiterea proiectului pentru rediscutare în Parlament sau în fața Curții Constituționale.

Ar fi păcat ca prevederile utile din proiectul de lege să fie împiedicate să intre în vigoare din cauza celor trei texte introduse intempestiv, acum, pe ”ultima sută de metri” și fără vreo consultare cu entitățile interesate și fără ca asupra acelor propuneri să se fi putut pronunța Senatul, ca primă cameră sesizată, precum și Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Guvernul și publicul interesat, cum prevede de altfel Constituția și normele de tehnică legislativă.

Detalii în ANEXA intitulată ”Prezentarea criticilor la cele trei amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prin ”raportul preliminar” din 7 noiembrie 2023 cu privire la proiectul de lege PL-x 526/2019 pentru modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ”.  Notă: Acest document a fost trimis in 21.11.2023 tuturor deputaților din cele trei comisii cărora Comisia juridică din Camera Deputaților le-a propus acele amendamente, și a fost trimis și Camerei Deputatilor ca instituție, precum și comisiilor în cauză, liderilor de grup parlamentar etc. dar nici un destinatar nu a răspuns în vreun fel până acum deși au trecut două săptămâni, iar deputații din comisia de apărare au „răspuns” indirect prin faptul că au acceptat propunerile comisiei juridice…

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1fwOJq5b8G6ggiMJy18aH77yxBmnBJP4r/view?usp=sharing

Descărcați aici prezentul apel-comunicat în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1nSgiaZSB7kVvi8ka2h_QQxPfe3qtihdR/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true

Descărcați aici anexa în format .pdf:

https://drive.google.com/file/d/1kmk6LMcGo7tacWlAHm25PLJ-8TQ7ZJMI/view?usp=sharing

Descărcați aici anexa în format .doc:

https://docs.google.com/document/d/1oEK6nVDovdW3TC1TBWRa6kCNz7cinG_d/edit?usp=sharing&ouid=102452491942725413355&rtpof=true&sd=true

Apel lansat la București în 7 decembrie 2023

Semnează:

1. Federația Bicicliștilor din România

av. Radu Mititean – președinte

2. Asociația HaicuBicla

Oana Turturică – președintă

3. Asociația Clubul de Cicloturism Napoca

Roxana Cleja – vicepreședinte

4. Asociația Go4Fun

Mihai Deneș – președinte

5. Asociația Adevărații VeloPrieteni

Iulian Ene – președinte

6. Asociatia Club Sportiv TIBISCUS din Timișoara

Sergiu-Ioan Neidoni – președinte

7. Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare

János Márk-Nagy – președinte

8. Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România ( OPTAR )

Marian Ivan – președinte

9. Asociația Urban Bike Revolution

Andrei Rusu – președinte

10. Asociația Institutul Cultural Independent

Costel Andriescu – președinte

11. Fundația Comunitară Mureș

Sándor Gál – director executiv

12. Outhentic Cycling Romania

Mircea Crisbășanu – manager proiecte

13. Clubul de Ciclism și Ecologie IAȘIBIKE

Iordana Leahu – președinte

14. Asociația ROI

Mircea Crisbășanu – vicepreședinte

Această intrare a fost publicată în Proiecte . Pune legătura în semnele de carte.