Al 7-lea marș al bicicliștilor bucureșteni, Oraș pentru Oameni

Pe 19 septembrie 2015, bucurestenii sunt invitati să iasă din nou în stradă pentru a protesta împotriva modului în care autoritatile locale administrează orașul.

Adunarea publică respecta toate prevederile legale de desfasurare, Primaria Municipiului Bucuresti fiind notificata inca din data de 08 iulie 2013. Au trecut peste doi ani de cand a fost depus documentul si motivele de protest raman aceleasi:

–          încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitala europeană

–          neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră

–          lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii

–         menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete

–          neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.


Bucuresti, cea mai poluata capitala europeana 

Fata de 2013, cand era informatie publica faptul ca Bucurestiul are un nivel al poluarii cu pulberi in suspensie de aproape 4 ori mai mare decat maxima admisa in Uniunea Europeana, lucrurile s-au inrautatit.

In 2014, Comisia Europeana a inceput procedurile de infrigement impotriva Romaniei din cauza faptului ca cetatenii din 3 orase (Bucuresti, Brasov si Iasi) au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de PM10* inca din 2007. S-a considerat ca administratia publica locala nu a intreprins actiunile necesare pentru protejarea sanatatii cetatenilor. Se estimeaza ca numarul persoanelor care mor din cauza poluarii din Bucuresti este de 6-7 mii pe an.

Cu toate acestea, Primaria Municipiului Bucuresti nu a luat masuri pentru a reduce principala sursa a poluarii: traficul rutier. Din contra, se irosesc sume enorme pentru a aduce cat mai mult trafic (si poluare) in oras. Cel mai proaspat exemplu este Pasajul Rutier Piata Presei Libere care incurajeaza traficul de tranzit spre centrul orasului. Consecintele unor astfel de masuri au adus Bucurestiului titlul de “Cel mai congestionat oras european”, intr-un clasament realizat, pe baza masuratorilor, de catre compania Tom-Tom.

Pentru a ascunde gravitatea situatiei, statiile de masurare a poluari din Bucuresti sunt nefunctionale de peste 2 ani de zile, cu toate ca legislatia nationala si cea europeana obliga autoritatile sa informeze zi de zi cetatenii despre nivelurile poluarii.

Solutii de viitor

Solutiile pentru rezolvarea problemelor generate de traficul rutier sunt simple: descurajarea traficului motorizat individual si oferirea de alternative viabile de deplasare prin incurajarea transportului alternativ. Acestea au fost si concluziile echipei de experti romani si straini care lucreaza la Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov. Astfel, in opinia dlui Moshe Hirsh, directorul proiectului PMUD Bucuresti-Ilfov**, prima masura urgenta care trebuie luata in Bucuresti este realizarea unei retele de trasee sigure si atractive pentru biciclete la nivelul intregului municipiu. Declaratia a fost facuta pe data 16 iunie 2015 la Conferinta “Sustainable mobility for everyone”, desfasurata in Bucuresti.

Implementarea unei astfel de masuri ar duce la scaderea nivelul poluarii. Dovada a fost oferita chiar de Primaria Municipiului Bucuresti in Memoriul tehnic – Proiect privind implementarea unui sistem de transport cu bicicleta in zona centrala a Municipiului Bucuresti (pagina 31). Concret, pe 21 septembrie 2013, ziua în care a avut loc al treilea marș al biciclistilor (Oraș pentru Oameni), concentrația medie a dioxidului de azot în zona Piața Victoriei a început să crească odată cu redeschiderea traficului motorizat, după trecerea coloanei de bicicliști. Este o dovadă a faptului că, în ultimii 3 ani, marșurile bicicliștilor au asigurat scăderea poluării 2 zile pe an.

Si in privinta scaderii numarului de accidente, se confirma rezultatele studiilor realizate peste tot in lume. Conform acestora, in orasele unde numarul de biciclisti creste, scade numarul de decese provocate de accidente. Acest lucru  s-a intamplat si in Bucuresti.

 

Mai multi biciclisti, mai putini morti în accidente rutiere

Conform statisticilor Politiei Rutiere, din 2012, anul in care numarul biciclistilor din Bucuresti a inceput sa creasca vizibil, numarul de decese cauzate de accidentele rutiere a scazut:
2011 – 85 persoane decedate; 2012 – 80 persoane decedate; 2013 – 62 persoane decedate; 2014 – 61 persoane decedate.
Si numarul persoanelor ranite grav a scazut, de la 945 in 2012, la 614 in 2013 si la 583 in 2014.

De remarcat ca aceste statistici s-au imbunatatit in conditiile in care administratia nu a aplicat masuri de crestere a sigurantei biciclistilor decat pe 2 km (Calea Victoriei) in 4 ani.


Primaria Municipiului Bucuresti chemata in instanta

In fata tuturor acestor evidente, in loc sa incerce sa rezolve problemele celor aproape doua milioane care locuiesc in Bucuresti, Primarul general Sorin Oprescu si administratia condusa de acesta s-au remarcat prin presiunile*** asupra organizatorilor pentru a-i impiedica sa-si exercite dreptul de a organiza si participa la manifestatii, impreuna cu cetatenii.

Pentru a opri abuzurile comisiei pentru adunari publice din cadrul Primariei , Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), asistată de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a chemat în judecată Primăria Municipiului București, prin Primarul General, pentru a soluționa notificarea protestului din 19 septembrie 2015, depusă la primărie încă din 08.07.2013. Primul termen al procesului este pe 10 septembrie 2015. Sorin Oprescu, in calitate de Primar General la data depunerii actiunii, ar putea fi citat la locul de detinere și ar putea fi adus la Tribunal, daca doreste sa fie prezent la termen. Reamintim ca Primarul Sorin Oprescu a fost arestat ieri sub invinuirea de luare de mita.

––––––––

Traseul evenimentului: https://www.google.com/maps/d/u/1/viewer?authuser=1&mid=zHN2bZ-dSBz4.kCZmSBVyGYSA

Pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/505163342993162/

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti (CBB) militează pentru dezvoltarea unor politici şi a unei infrastructuri care să încurajeze mobilitatea urbană prin aplicarea normelor europene în domeniu în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii.

Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecților din România este organizaţia profesională care reprezintă, promovează şi protejează la nivelul Municipiului Bucureşti interesele profesiei de arhitect, având implicit misiunea publică de responsabilizare a locuitorilor capitalei faţă de calitatea mediului construit.

Susținători marș: Susținători marș: ActiveWatch, Asociația Peisagiștilor din România – filiala București Ilfov, Atelier Pinion, Asociația pentru Tranziție Urbană – ATU, Bicicleta Pegas, Biciclisti pentru Rosia Montana, Bike Addict, Bike Fest, BikeLover, BițaColor, Bună dimineața, București!, Casa Jurnalistului , Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, Funky Citizens, Hai cu Bicla, I lLove Velo, MaiNoi, Miercurea Bicicletei, Miliția Sprituală, Pista mă-sii, Portocala Mecanica, Pushbike, România Curată, Revista Zeppelin, Sinapseria, Skirtbike, Tribul, Turific!Handmade, Uleiosul,, Uniți Salvăm, Veloprietenii dalmațieni (Made in China).

 

* Pulberile în suspensie sunt particule foarte mici de material (praf) şi lichid şi sunt clasificate în funcţie de diametru: pulberile fine au diametrul mai mic de 2,5 µm (având simbolul PM2,5), iar cele „grosiere” au diametrul sub 10 µm (având simbolul PM10). Traficul rutier este principala sursă de pulberi în susăensie, atât din cauza arderilor şi emisiilor de combustibili, cât şi din cauza uzării frânelor şi a cauciucurilor şi prin ridicarea  materialului antiderapant de pe carosabil. Alte surse antropice sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei şi centralele termoelectrice. Se formează de asemenea prin reacţii între alţi poluanţi cum sunt oxizii de sulf şi de azot. (UK National Audit Office, Air Quality. Briefing for the House of Commons Environmental Audit Committee, Londra, decembrie 2009, p8)

** Dezbaterile pe tema Planului de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov vor incepe la sfarsitul lunii septembrie.

*** proces verbal de contraventie, dosar penal, avizarea ilegala de adunari publice pe traseul marsului

Comunicat de presa