Analiza benzilor pentru biciclete de pe Buzesti-Berzei

Fotografiile care stau la baza analizei infrastructurii pentru biciclete de pe strazile Buzesti-Berzei au fost efectuate luni, 13 ianuarie 2014, in jurul orei 12:00. Prezenta analiza s-a realizat pe baza marcajelor si indicatoarelor rutiere aflate la fata locului la data respectiva.

 

1. Tipul de infrastructura

In functie de tipul de semnalizare existent, infrastructura pentru biciclete creaza un anumit tip de obligatii participantilor la trafic. In urma constatarilor, am stabilit faptul ca infrastructura pentru biciclete de pe strazile Buzesti-Berzei nu sunt incadrate ca “piste pentru biciclete”. Ele sunt “benzi pentru biciclete”.

Bucuresti - intrarea pe banda pentru biciclete dinspre Piata Victoriei

Pentru ca in Romania acesti termeni se amesteca fara a se sesiza diferentele, trebuie precizat faptul ca pistele pentru biciclete sunt semnalizate prin indicatoare sau/si marcaje unde simbolul bicicletei este incadrat intr-un cerc albastru.

In cazul benzilor pentru biciclete acestea pot avea simbolul bicicletei pe orice fundal sau fara fundal, cu exceptia cercului albastru specific pistelor.

Diferenta majora intre cele doua tipuri de infrastructuri o reprezinta faptul ca pistele pentru biciclete sunt obligatorii de utilizat de catre biciclisti, daca ele exista pe sectorul respectiv de drum, in timp ce benzile de bicicleta sunt utilizate optional.

Pistele si benzile pentru biciclete sunt amenajate peste tot in lume, in functie de problemele specifice intalnite in amenajarea infrastructurii.


Amenajarea de piste se realizeaza doar in conditiile in care administratorul de drum poate asigura toate conditiile de siguranta si fluiditate impuse de legislatia tarii respective. Deoarece utilizarea lor este obligatorie pentru biciclisti, administratorul de drum are obligatia sa garanteze ca utilizarea lor nu pune in pericol viata sau integritatea participantilor la trafic.

In cazul benzilor pentru biciclete, neexistand o obligatie de utilizare a acestui tip de infrastructura, cerintele sunt mai relaxate. Se considera ca biciclistii, care au dreptul legal de a circula pe partea carosabila, pot alege daca utilizeaza banda pentru biciclete sau aleg sa mearga pe langa aceasta. In cazul acesta, siguranta biciclistului este asigurata de toate prevederile legale care, incadrand bicicleta la categoria “vehicole”, da masinilor si bicicletelor drepturi egale de utilizare a carosabilului.

 

Viena - banda pentru biciclete

 

Asadar, benzile pentru biciclete de pe strazile Buzesti si Berzei nu creaza obligatia biciclistilor de a le utiliza.


2. Latimea

Marcajul de delimitare exterioare a benzii este la 175-180 cm de bordura.

Montarea stalpisorilor de protectie intre marcaj si bordura, scade latimea benzii la aproximativ 140 cm.

Prin crearea de obstacole in lateralele benzii, prin inaltarea bordurilor si montarea de stalpisori, partea utilizabila scade pana la maximum 76 de cm.

Calculele s-au realizat luandu-se o dimensiune a pedalei de 22 cm, de la linia mediana pana la limita exterioara si adaugand 10 cm ca spatiu de siguranta intre varful pedalei si obstacolele laterale (borduri / stalpisori)

Vedere in sectiune a benzii pentru biciclete

 

Luand inconsiderare ca

– mersul cu bicicleta este sinuos (nu drept);

–  latimea unui ghidon de bicicleta ajunge la 70 de cm;

– in conditii de vant sau in cazul incepatorilor, spatiu de siguranta de 10 cm este mult prea mic,

latimea benzii pentru bicicleta de pe strazile Buzesti si Berzei, in cazul unui trafic normal, nu permite efectuarea in conditii de siguranta a manevrei de depasire.

Totusi, benzile pentru biciclete nefiind obligatoriu de utilizat, biciclistii mai rapizi sau cei experimentati pot efectua legal depasiri in afara benzii pentru biciclete.

 

3. Gratarele scurgerilor

Fantele gratarelor scurgerilor pentru apa pluviala sunt de-a lungul benzilor, reprezentand un pericol pentru biciclisti. In functie de grosimea anvelopei, aceste gratare pot dezechilibra biciclistul prin prindere, de scurta durata, a rotii sau prin spargerea anvelopei.

Cunoscuta sub numele de snake bite sau muscatura de sarpe,  acest tip de pana de cauciuc provoaca dezumflarea rapida
a rotii si pierderea echilibrului biciclistului.

 

 

 

4. Marcajele de traversare

Modul de realizare a marcajelor benzii pentru biciclete din zona intersectiilor face  ca siguranta sa scada si chiar sa faciliteze accidentele.
Cresterea sigurantei rutiere prevede marirea vizibilitatii intre sofer si biciclist.

Situatia creata prin marcajele de pe Buzesti aduce masina in spatele biciclistului, reducand contactul vizual intre sofer si biciclist scazand astfel siguranta rutiera.

 

 

In aceasta situatie, pentru a merge inainte, biciclistul este indrumat sa faca dreapta, apoi la stanga de doua ori si apoi din nou dreapta.

 

In Olanda, problema este rezolvata prin plantarea unor insulite care au rolul de a proteja biciclistul dar si de a mari contactul vizual dintre sofer si biciclist.

 

 

5. Intreruperea benzii

La intersectia Buzesti cu Bd Alexandru Ioan Cuza, semnul grafic arata “inainte”, cu toate ca banda pentru biciclete nu are continuitate.

Banda pentru biciclete se intrerupe pentru aproximativ 150 m

 

Alte probleme constatate

–          Nu exista indicatoare care sa specifice modul in care revin in trafic, alaturi de masini, biciclistii care vor sa-si continue drumul “inainte”.

–          Nu exista zona de acumulare pentru biciclistii care vireaza la stanga. Astfel, acestia ii vor bloca pe cei care doresc sa mearga inainte.
–          Dupa aproximativ 150 de metri, banda reapare dupa o intersectie dar cu o intrare cu sicana. Cu toate ca spatiul permitea intrarea in lungul drumului, marcajul si stalpisorii montati au tinut cont de aspectul estetic, nu de cel practic. In cazul unui asfalt alunecos (nisip, praf, apa etc), biciclistii fara experienta pot derapa si se pot accidenta.

Pentru a aborda intrarea pe banda, biciclistul trebuie sa vireze usor dreapta. In acest fel sunt indusi in eroare soferii care vireaza dreapta si au senzatia ca si biciclistul va face la fel.

 

 

6. Marcajele din fata garajelor

Prevederile Codului Rutier nu permit incalcarea marcajelor “linie continua”. Prin modul in care s-au executat marcajele, soferii sunt obligati sa incalce legea de fiecare data cand intra sau ies cu masina din garaj / curte.

 

Intrarile in garaje / curti trebuia marcata cu linie punctata (cu semnificatia “cedeaza trecerea”)

 

 

7. Viraj la stanga

In aceasta intersectie, virajul la stanga este permis insa biciclistii care utilizeaza banda pentru biciclete nu au variante de a efectua legal acest viraj.

 

8. Intreruperea benzii

Intr-o intersectie complexa, banda de biciclete dispare din nou fara a oferi insa solutii de revenire in siguranta a biciclistilor in trafic.

 

La Viena, intr-o intersectie de acelasi fel, s-a folosit marcarea unei zone de acumulare pentru biciclisti, in fata masinilor oprite la semafor.

Viena - capat de banda pentru biciclte care se termina cu o zona de acumulare pentru biciclisti, in fata masinilor oprite la semafor.

 

Un alt tip de abordare a acestui tip de intersectie este separarea pe benzi in functie de directia de deplasare.

Viena - separarea pe benzi a masinilor si bicicletelor evita conflictele din trafic in zona intersectiilor

 

 

9. Semafoare pentru biciclisti ilegale

 

Exista semafoare pentru biciclete in intersectii unde nu exista marcaje de traversare pentru biciclete.

Probleme similare au fost sesizate si in trecut la vechile piste (2008-2012), politia solicitand desfiintarea acestor semafoare care pot crea confuzie printre participantii la trafic, aceste semafoare aflandu-se in apropierea trecerilor de pietoni (pe unde traversarea este interzisa bicicletelor);

 

 

10. Lipsa parcari (pentru aprovizionare)

 

In lipsa parcarilor, aprovizionarea magazinelor, efectuarea de livrari sau ridicarea de marfa de la firmele riverane se face

–          prin blocarea unei benzi de circulatie

–          prin blocarea benzii pentru biciclete

–          prin blocarea trotuarului

–          prin transportul marfii pe distante mari

 


11. Directionarea spre trotuar a biciclistilor

Banda directioneaza biciclistii catre un semafor si catre spatiu de asteptare al pietonilor. Tot acolo se afla si locul de acumulare al biciclistilor care vor sa traverseze perpendicular strada Buzesti, creandu-se astfel un conflict de trafic.

 

 

12. Conflict de trafic

 

La ingustarea carosabilului si la disparitia (temporara) a benzii, nu se ofera solutii de revenire in trafic a biciclistilor. Disparitia benzii, exact in locul unde carosabilul se ingusteaza, pune in pericol biciclistii la revenirea lor in trafic.

In Viena, in situatii similare, benzile pentru biciclete  se termina ori la intersectii, asa cum au fost prezentate cazurile de mai sus fie acolo unde unde carosabilul continua cu aceeasi latime sau unde se largeste. In acest fel revenirea in traficul a biciclistilor se face in siguranta prin acomodarea vehiculelor (masini si biciclete) pe acelasi spatiu carosabil.

 

Viena - capatul unei benzi pentru biciclete

 

13. Culoarea marcajului

 

Este pentru prima data in istoria recenta a Bucurestiului (din 2008) cand culoarea marcajele pentru infrastructura pentru biciclete este folosita corect, conform prevederilor legale. Culoarea galbena, folosita in trecut, trebuie utilizata doar in cazul lucrarilor provizorii.

 

Banda de biciclete - Str Berzei, Bucuresti

 

In trecut, infrastructura pentru biciclete era marcata cu produse de culoare galbena care se foloseste doar in cazul lucrarilor provizorii

 

 

Aceasta analiza a fost prezentata in data 14 ianuarie 2014 in cadrul intalnirii Grupului de Lucru pe mobilitate din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

 

Marian Ivan – membru fondator al OPTAR


 

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR.

7 thoughts on “Analiza benzilor pentru biciclete de pe Buzesti-Berzei

  • Foarte bun articolul.
    Din pacate, in unele cazuri, ghidonul ajunge la 80cm (Bontrager Big Earl – 780mm, Da Bomb Bazooka – 800, etc). In acest caz depasirea este imposibila.

  • Iata o analiza de cunoscator care merita si trebuia intrebat ante-factum.
    Acum, din pacate e tarziu pentru acei bani aruncati/cheltuiti/furati si inca devreme pentru cat e de lucru in continuare.
    Sper ca de acum inainte sa fie aplicate practicile unor orase administrate de oameni seriosi nu de hoti si prosti ca la Bucuresti.
    De ce trebuie sa suportam mereu porcariile fara numar ale primariei Bucuresti?
    Multumesc OPTAR pentru efortul vostru!

  • Vreau sa-mi exprim aprecierea pentru munca si interesul acordat acestui subiect. Analiza facuta este superba in opinia mea.
    Odata cu desenarea dungilor pentru biciclete pe carosabil responsabilitatea autoritatilor creste din punct de vedere legal si cred ca trebuie pusa presiune constanta pentru a remedia probleme.
    Suntem totusi cu un pas mai aproape de ceea ce ne dorim si meritam.
    Multumesc OPTAR!

  • 1. Atentie la terminologie – calificarea acelor intrastructuri nu e chiar OK nici ca ”banda” pentru ca in actuala legislatie rutiera se prevede ca BANDA (de circulatie) este, conform art.6 pct. 7 din OUG 195 / 2002, una suficient de lata ca sa poata circula pe ea vehicule pluritrasice, deci nu poate include cele facute pt biciclete: ”bandă de circulaţie – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;”. Deci nu e ”banda” in sensul legislatiei rutiere, ci un tip de infrastructra care nu are o denumire specifica in actuala legislatie rutiera. In cea germana de exemplu se numeste ”Fahrradstreifen” (Federatia Biciclistilor din Romania a propus o terminologie pentru diversele infrastructuri, dar se pare ca propunerea nu e agreata….).
    De asemenea, conform art.77 alin(4) din Regulamentul de aplicare a OUG 195 / 2002, daca pe acea fasie din carosabil sunt aplicate pictograme reprezentand bicicleta, ea ar fi rezervata exclusiv bicicletelor fara sa existe obligativitate de utilizare, dar condidia ar fi, conform actualei legisaltii, ca ea sa fie delimitate cu linii CONTINUE, nu cu linii discontinue: ”(4)Marcajul longitudinal format din linii continue care delimiteaza banda pe care este aplicat si un marcaj simbolizând o anumita categorie sau anumite categorii de vehicule semnifica faptul ca banda este rezervata circulatiei acelei sau acelor categorii de vehicule.”. Deci a se intelege ca termenul de ”banda de biciclete” propus in acest articol nu este ”banda de circualtie” in sensul actualei legislatii rutiere….
    PS
    Primaria bucuresteana a mai ratat o ocazie de face o chestie normala pentru biciclete… Se pare ca nu au inteles sau nu au vrut sa inteleaga faptul ca cei minim 1,50 sau 1,60 metri latime care e buna practica internationala pt piste de bicicleta se refera la LATIME UTILA, fara a include necesarele spatii de siguranta spre obstacole gen stalpisori sau bordura sau spre suprafetele pe care circula sau stationeaza alti participanti la trafic, cum sunt benzile de circulatie sau suprafetele de parcare pt autovehicule sau trotuarul, pe care circula pietoni…
    Radu Mititean
    presedinte
    Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*